ALEXANDRU MOŞANU (19.VII.1932 – 7.XII.2017)

Categorii:Restul...

S-a stins din viaţă Profesorul Alexandru Moşanu

Trecerea la cele veşnice a lui Alexandru Moşanu, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe istorice, preşedinte de onoare al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993), a produs în inimile noastre un sentiment de profundă durere. Colegii de la Facultatea de Istorie şi Filozofie a USM, comunitatea ştiinţifică, breasla istoricilor, dar şi Mişcarea naţională şi democratică din Republica Moldova a suferit o pierdere irecuperabilă: s-a stins din viaţă un mare patriot al neamului, un lider al mişcării de eliberare naţională a românilor basarabeni, un om de o valoare intelectuală incontestabilă.

Născut la 19 iulie 1932, în satul Branişte, judeţul Bălţi, România, după absolvirea şcolii primare din satul natal şi a şcolii medii din satul vecin,  şi-a făcut studiile la Şcoala Pedagogică din Bălţi (1948-1952) şi la Secţia Istorie a Facultăţii de Istorie, Filologie şi Economie a Universităţii de Stat din Moldova (1952-1957). După terminarea studiilor universitare aproape două decenii (1957-1976), activează în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, deţinând funcţiile de cercetător ştiinţific inferior (1957-1966), secretar ştiinţific (1966-1970), cercetător ştiinţific superior (1970-1976).

Alte două decenii (decembrie 1976 – iunie 1997), a activat în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova în calitate de lector superior, conferenţiar, profesor (1976-1980), şef de catedră (1980-1990), decan (1989-1990). A contribuit la pregătirea unei pleiade de tineri istorici, ştiind să-i îndrume şi să-i sprijine pe tinerii capabili şi cu o clară conştiinţă naţională, cu o poziţie activă în viaţă. A făcut o strălucită carieră ştiinţifică. În 1966 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice, iar în 1979 – pe cea de doctor habilitat în ştiinţe istorice. În 1982 i se acordă titlul didactic de profesor universitar. Este autor a peste 100 de lucrări ştiinţifice: monografii, broşuri, articole ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei.

În perioada regimului totalitar-comunist, a fost supus, în câteva rânduri, maltratărilor politice, fiind învinuit de „naţionalism”. Ca urmare, a fost destituit din funcţia de secretar ştiinţific al Institutului de Istorie al AŞM. Vigilentul KGB încercase să demonstreze că şi prelegerile, ţinute în faţa studenţilor, în sălile de curs, ar fi fost „subversive”. Numai datorită faptului că nimeni dintre discipolii săi, supuşi unor interogatorii umilitoare, nu s-a lăsat intimidat, a fost zădărnicit procesul „istoricilor naţionalişti, pus la cale de către organele de securitate de la Chişinău, în anii 1982-1983. În 1989, împreună cu alţi colegi de la Universitatea de Stat din Moldova, este acuzat pentru activitatea sa de mobilizare a tineretului studios şi a profesorilor la lupta împotriva politicii antinaţionale a conducerii de partid din Moldova.

La sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut profesorul Alexandru Moşanu s-a încadrat activ în mişcarea de renaştere naţională. A făcut parte din grupul de iniţiativă al Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării, a participat la primele manifestări democratice ale studenţilor şi profesorilor de la USM, la mitingurile şi demonstraţiile de masa, la acţiunile de pichetare ale Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova. A. Moşanu a contribuit la constituirea Frontului Popular din Moldova, fiind ales în organele de conducere ale acestei mişcări. De asemenea, a avut o mare contribuţie la convocarea Marii Adunări Naţionale din 31 august 1989, la care s-a pledat pentru limba română şi alfabetul latin.

Alexandru Moşanu a fost unul din fondatorii Asociaţiei Istoricilor din Moldova, fiind ales şi primul ei preşedinte (1989 -1990), iar din 2009 – a fost preşedinte de onoare al AIRM. În această calitate, a contribuit la promovarea adevărului istoric, a pledat pentru neamestecul factorilor politici în sfera de activitate profesională a istoricilor.

În calitate de deputat, preşedinte al comisiilor parlamentare şi preşedinte al Parlamentului a contribuit la decretarea Tricolorului ca drapel de stat şi Stemei Republicii Moldova. În iunie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat „Avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi nordul Bucovinei”, elaborat de Comisia Sovietului Suprem al RSS Moldova în frunte cu A. Moşanu.

Profesorul Alexandru Moşanu a avut un rol deosebit de important în pregătirea şi desfăşurarea, între 26 şi 28 iunie 1991, la Chişinău, a Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele sale pentru Basarabia, prezentând raportul de bază la acel memorabil for ştiinţific.

Într-o situaţie politică foarte complicată, Alexandru Moşanu a condamnat cu fermitate puciul de la Moscova din august 1991, a pregătit şi a condus Marea Adunare Naţională din 27 august 1991, participând, alături de alţi deputaţi, şi la elaborarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. Profesorul A. Moşanu a pledat vehement pentru lichidarea consecinţelor nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov, a combătut concepţiile neîntemeiate ale istoriografiei sovietice referitoare la existenţa „poporului moldovenescdeosebit de cel român şi a „limbii moldoveneştidiferită de cea română. Prin cuvântul scris şi rostit, profesorul A. Moşanu a pledat pentru reabilitarea adevărului istoric despre unitatea românească, despre caracterul românesc al Basarabiei. Constantă şi consecventă a fost poziţia sa şi în ceea ce priveşte predarea în învăţământul de toate gradele din Republica Moldova a obiectului „Istoria românilor. Recunoscându-i-se înalta calificare ştiinţifică, în 1993, este ales Membru de Onoare al Academiei Române. Din 1994 este fondator şi redactor-şef al revistei de istorie şi cultură „Destin Românesc”. Distribuită în toate zonele populate de români, pentru înalta ţinută ştiinţifică, pentru devotamentul faţă de problematica basarabeană şi cea pan-română, publicaţia a fost de la bun început şi rămâne în continuare înalt apreciată de specialiştii în domeniu atât din ţară cât şi de peste hotare.

Exprimăm sincere condoleanţe îndureratei familii a distinsului profesor, istoric şi om politic.

 Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

Conducerea şi colectivul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM

9 decembrie 2017